Hello, daca ati da din nou examenul de rezidențiat, ati alege aceeași specialitate?
Privind înapoi, după experiența din rezidențiat, ce ati schimba și de ce? Ati merge pe același drum sau ati încerca altceva?
Sunt curioasa de experiențele voastre reale: ce v-a confirmat alegerea și ce v-a făcut să vă îndoiți de ea.
Imi cer scuze pentru tot ce urmeaza sa scriu. In teorie am terminat facultatea acum 2 ani, in practica am o restanta pe care o dau a 7-a oara si care ma tine blocata. Stiu cartea "doamnei doctor" pe de rost, orice intrebare are ii raspund fara sa stau pe ganduri, stiu toate cazurile dar mereu ma pica.
Pe langa asta in sala de examinare sunt doar eu cu ea si rezidentele ele, in timpul examenului ea rade cu ele in continuu si ma face "dobitoaca" "proasta" si alte apelative de genul.
M-a secat efectiv de orice urma de fericire, in fiecare zi invat pentru materia asta chit ca stiu totul pe de rost. Ultima data m-a picat in ianuarie pentru ca nu i-am zis o definitie din cartea ei, ci din Sinopsis.
Nu stiu ce sa mai fac, ma simt atat de trista si simt ca mi-am pierdut orice rost in viata. Merg la psihiatru constant, primesc medicatie, dar nu simt ca ma ajuta deloc.
In fiecare zi ma gandesc la suicid, pentru ca stiu ca voi merge iar la restanta in iunie si iar o sa ma pice pe motive inchipuite si nimeni nu ma crede, cu toate ca are multe plangeri.
Ai mei deja nu ma mai pot sustine, am incercat sa ma angajez dar nimeni nu ma suna inapoi.
Tot ce mi-am dorit in viata asta a fost sa profesez in domeniul medical, dar orice as face nu reusesc sa ajung acolo.
Este vorba de doamna SIMONA FRATILA de la FMF ORADEA, materia in cauza fiind DERMATOLOGIA.
Buna.
Context: sunt medic rezident pe o specialitate cu spor 12%. Am primit acest email din partea RUNOS care ma instiinteaza ca am incasat sume salariale necuvenite, mai mari decat ar fi trebuit, pe o perioada de 1 an si jumatate, fara sa imi explice exact unde a fost eroarea, ce am incasat necuvenit sau cum s-a intamplat asta. Chiar o fac sa sune ca si cum eu am “furat” banii si mi-am insusit sume necuvenite, cand au fost erori de calcul din partea lor timp de 1 an si jumatate. Fara sa imi adreseze vreo scuza sau ceva. Voiam sa intreb daca s-a mai confruntat cineva cu astfel de instiintari si daca s-au rezolvat fara sa fie nevoie sa plateasca suma pe care cei de la RUNOS o catalogheaza drept venit necuvenit. Nu este o suma foarte mare, dar suficient cat sa imi puna bete in roate. Nu inteleg cum e posibil sa gresesti niste calcule timp de 1 an si jumatate si apoi sa imi ceri inapoi.
Multumesc!
Buna! Sunt in anul 2 de facultate si as vrea sa imi dau piercing in limba, problema e ca nu stiu daca se va lua cineva de mine pe tema asta sau daca cumva o sa ma afecteze mai incolo dpdv social. Am si belly si nose piercing, iar de cele 2 nu a spus nimeni nimic. Ceva sfaturi?
Bună!
Am 27 de ani și de aproximativ un an, de când m-am angajat în actualul loc de muncă, sănătatea mea este precară. Lucrez într-un mediu haotic, solicitant, unde trebuie să fiu mereu concentrată, iar când termin programul sunt pur și simplu „buimacă”. Este un mix între un volum mare de lucru și o echipă dezorganizată. Responsabilitățile nu sunt împărțite egal, iar managementul nu pare să vadă (sau să vrea să vadă) că unele persoane trag până la epuizare în timp ce alții nu-și mai termină cafelele. Degeaba îmi iau concediu, că imediat ce mă întorc, corpul meu cedează iar.
Fac conjunctivită la fiecare 2 luni, candidoză orală recurentă, răcesc des și am episoade de reflux primăvara, toamna sau când sunt foarte obosită. Nu pot lua Vitamina C, nu pot mânca legume crude sau fructe acide (mă doare stomacul și am arsuri imediat). Sunt mereu epuizată. Vreau să mă duc la sport, să am viață socială, dar pur și simplu adorm de oboseală imediat ce ajung acasă. Ați trecut prin perioade de somatizare a stresului atât de dure? Cum ați gestionat mediul de lucru toxic/haotic? M-am săturat până peste cap de tot…
Hello, sunt clasa a 12a,profil stiinte ale naturii si de ceva vreme ma confrunt cu o dilema asupra careia imi e mult prea teama sa acționez de frica unei alegeri gresite. In clasa a 11a m am apucat de meditatii la arhitectura,initial lucram cu drag dar ulterior pe la finalul anului scolar incepeam sa mi pun intrebari daca chiar asta vreau defapt. Multi din jurul meu se duc spre medicina, asa ca lasasem balta sa ma gandesc la asta pe timpul verii convingandu ma ca mi se trage de la stres sau de la o oarecare influenta a persoanelor din jurul meu. Ulterior am inceput a 12a am continuat cu meditstiile la arhitectura si la inceput a fost ok, aduceam plansele la timp, lucram constant etcetc.Chestia asta a durat cam 2-3 saptamani moment in care a inceput sa mi se ia grav rau de tot, mi era o cumplita sila mereu cand stiam ca trebuie sa merg la meditatii, cand stiam ca trebuie sa lucrez pentru asga si de prin octombrie au revenit gandurile ca poate trebuia sa aleg medicina,dar de data asta cu mult mai puternice. Reactia celor din jurul meu a fost foarte diferita in functie de colectiv, ai mei,cei apropiati mie au fost destul de entuziasmati de dilema asta (idk ziceau ca era de asteptat sa realizez asta at some point) ,dar cand a venit vorba de colegi,reactiile au fost impartite, unii fiind destul de condenscending about it .
For context, nu am familie in domeniul medical, alegerea arhitecturii a venit la inceputul clasei a 11a destul de brusc, aveam o lista de posibile facultati printre care ase,medicina si arhitectura. Tata lucrand in domeniu, a decis intr o zi sa ma duca la o sedinta de meditatii sa vad cu ce se mananca, la care am acceptat ca deja era destul de tarziu si toti ceilalti s au decis deja ce vor sa faca dupa liceu, decizia a venit cumva in contratimp cu o schimbare pragmatica a profesoarei de biologie de la clasa, care predase destul de aiurea potentialul de membrana, convinsa ca la fel de greu de inteles o sa fie si mai departe in ceea ce priveste materia,indiferent de eforturile mele, m am indepartat de medicina si cum arhitectura a fost la momentul si locul potrivit am ramas pe asta. Ulterior am renuntat la profesorul cu care lucram initial pentru ca simteam ca nu invat nimic, ca plutesc ca sa nu ma inec, si am continuat cu o profesoara care chiar stia ce face si pentru un timp evoluam foarte rapid.
Dilema nu provine dintr o incompetenta a mea, imi place sa cred ca ma descurc destul de bine si la partea de grafica si la cea de geometrie descriptiva, am unele planse mai urate si unele mai frumoase, dar nu am prezentat niciodate pe parcursul acestor aproape doi ani de pregatire un interes sa ma documentez mai mult sa aflu mai mult sa stiu mai mult, spre deosebire de anatomie unde mereu mi am pus intrebari ca sa inteleg un concept si mai in depth decat mi se cerea la clasa. Nu am fost vreo olimpica, nici la chimie nici la biologie, dar ambele mi au placut destul de mult,in ciuda asteptarilor mele.
Uneori ma surprind placandu mi ceea ce fac la meditatiile de arhitectura, dar clipurile de pe tiktok care romantizeaza proiectele din cadrul facultatii imi provoaca o stare ciudata, de nevoie de a ma indeparta cat mai repede de domeniul asta, nu pot sa gasesc ceva ce imi place in proiectele astea,ceva ce as vrea sa fac. De aici provine si dilema, nu e o reticenta totala fata de arhitectura , pentru ca inca imi place sa fac planse frumoase, prefer mult mai mult partea tehnica fata de cea grafica,pentru ca imi place latura de gandire logica, dar nici nu pot ignora la nesfarsit dorinta de a stii mai mult pe partea de anatomie.
A schimbat cineva de pe medicina de familie?Sunt anul 1 de rezi in stagiul de mf, am ales specialitatea pt stilul de viata si da ma bucur de mult timp liber deocamdata, am timp pt pasiuni si sa ma ocup chiar bine de mine, insa mf in sine mi se pare extrem de repetitiva si plictisitoare. Inca nu am intrat in stagiile din spital, so there's that. Ma bate gandul sa schimb pe ceva mai stimulant, dar o sa mai am putina rabdare. A fost cineva in situatia asta? Voua cum vi se pare medicina de familie?
Is Carol davilla university bucharest great place for a student? If so what are the pros and cons
A venit momentul sa va dau niste insight despre stagii in strainatate si viata de specialist.
Pe vremea cand am inceput eu cu stagiile in 2019,2020 , ca sa faci stagii in afara era inca un mare tabu atat printre colegi cat si ca demers in sine. In primul rand ca MS era foarte neclar si obscur, nicaieri nu existau pasii clari cum sa faci sa incepi demersurile la minister etc etc. umilinta de la A la Z adica tu trebuie sa te duci sa depui foi peste tot si nu ai nicio certitudine ca sunt bune , ca sunt conforme, ca au fost acceptate. Mai departe dsp-ul se caca la propriu in gura ta si-ti si greseste datele de intrerupere sau datele de echivalare. Bati la usi ca disperatul ,nu te primeste nimeni , ti-e frica ca ramai fara echivalari si trebuie sa stai in haznaua noastra de spital sa astepti sa-ti treaca timpul si tot asa. Ms-ul nu o data, imi trimite 2 echivalari diferite la aceeasi cerere de echivalare. Va zic e noaptea mintii. E o aventura sa mergi sa faci stagii , mai mult in Romania Birocratica decat in vestul salbatic
E bine sa ai pe cineva déjà plecat in afara ca e mult mai simplu. Daca n-ai, atunci te interesezi pe siteuri de specialitate. Eu am plecat prima oara in Franta printr-o cunostinta care mai mult de un loc de munca si un buna ziua nu mi-a dat , dar a fost suficient. Am facut stagii prin regiunea pariziana si apoi prin Alsacia si prin Sud utilizand site-ul fhf.fr unde am postulat spontan. 9 /10 spitale mi-au raspuns fara probleme. Am primit salariu si cazare gratuita, salariul era in functie de statut dar nu am avut niciodata sub 2000 de euro ,in cele mai multe cazuri avand undeva intre 3k si 4k in Fr. Chiar si pe statuturile de ffi te pot plati cu mult mai mult daca intr-adevar au nevoie ,ei sunt niste shoparlani care incearca cu 1300 de euro adica minimum ( depinde si de an totusi ca iti pot propune si 1600) dar in functie de nevoie lor te platesc mult mai mult. Langa Paris oricum nicio sansa sa iei mai mult decat minimum ,la vremea respectiva 1600 de euro cat luam plus 500 din garzi era mai mult decat suficient.
Ulterior in tara pentru echivalare a fost un calvar pentru care am stat cu frica la fiecare stagiu echivalat. Am trimis mii de mailuri pentru echivalare fara niciun raspuns ,mii de telefoane date, deplasari la bucuresti si nervi fara masura. Ii doare-n cur si te trateaza ca pe un boschetar indiferent de situatia ta.
Echivalarile astea sunt de fapt o formalitate ,dar statul roman le face sa para ca-s complicate. Cum ziceam si mai sus insasi demersurile pe care le faci ca sa pleci din tara sunt complicate. Cereri la umf ,cereri la dsp , cereri la spitalul platitor , cu toate cererile astea trimiti la Ms. Bun acum s-a mai schimbat am inteles, dar birocratia e maxima ; plus colegii care nu mai vorbesc cu tine ca ai fost si tu la un stagiu si vai de acuma gata le-ai luat painea de la gura etc etc.
In Monaco si Elvetia am facut stagii de scurta durata si semi-observatioanele , hartogaraia a fost mult mai simpla fiindca faceam cerere de concediu fara plata fara prea multe explicatii. In final mi-am echivalat peste 2 ani de stagii in Fr , ceea ce mi-a permis sa cunosc un pic spitalele de specialitate.
E util sa faci stagii daca vrei sa pleci dupa , nu se compara cu plecatul de novo fara sa stii nimic. E diferit ,va puteti si voi inchipui.
Daca pleci direct ca specialist dupa ,in primul rand cel mai probabil nu stii limba si clar nu stii sistemul. Inscrierea la ordin dureaza si trebuie sa negociezi bine un statut platit cu macar 2 mii de euro de unde sa mai poti adauga ulterior o prima si garzile. Statutul de Pa este de dorit . Praticien associe
Eu m-am intors relativ usor fiindca aveam si contacte si scrisori de recomandare ( nu neaparat necesare) si cunostinte despre sistem. La cv avand stagii ,totul a fost o formalitate, oricum te iau francezii si daca scoti numai onomatopee pe gura, am vazut multi colegi pleava plevilor venind prin Franta si facandu-se de cacat, nimeni nu-ti spune nimic e strict problema ta daca intri in belea. Ce-i drept daca e un loc unde nu e jale completa ,adica sunt doctori in numar suficient si se face treaba calumea ,ai parte de un interviu cu seful de sectie unde esti luat la bani marunti despre parcurs, iti verifica si nivelul de limba prin conversatie si iti da si raspunsul dupa. Dar locuri sunt pentru toata lumea indifent de cunosinte de limba si de cunostinte medicale . Ulterior nu rezisti ,sunt mult care renunta de bunavoie sau incep sa schimbe frecvent locuri in cautarea « lozului cel mare »
Totul e negociabil in orice caz de la cazare la salariu , de la numarul de garzi la postul pe care vrei sa-l ocupi. Am sa mai fac un AMa poate cu viata de specialist la concret , salariu conditii de munca etc etc
Salut, îmi cer scuze în avans dacă am preluat vreo chestie greșită, dar fac postarea asta cu scopul de a mă informa legat de niște treburi. Eu sunt voluntar la SABIF (mai exact la Exista Un Erou) și merg aproape zilnic la cazuri de ambulanță unde mai interacționez și cu echipaje SABIF. Au fost zile unde mai dădeam de câte un echipaj care avea și student, până acum doar în anul 6 (nu știu daca poți/trebuie sa faci și in anii anteriori). Mereu întrebam acești studenți daca au facut garde la UPU și cum li s-a parut în comparație cu tura de pe ambulanță și m-am gândit să întreb și aici, pentru cei dornici de a avea o discuție.
Care sunt lucrurile la care nu v-ați așteptat sa le vedeți pe ambulanță, care sunt diferențele dintre o gardă la UPU / tura pe ambulanță, etc.
Din câte știu eu, s-a aprobat și a fost publicat în Monitorul Oficial. Ce părere aveți?”
Hello! Sunt anul 6 si as vrea sa aflu niste pareri despre medicina interna ca specializare, e asa rau cum am auzit? Credeti ca nu sunt optiuni dupa rezidentiat? Multumesc!😊
Care ar fi specializarile bune din punct de vedere al BANI,VIATA,PRIVATIZARE?
AJUTOR
Oho, cat hate voi lua în comentarii, dar vreau să dezbat problema asta.
Care e faza cu pozele alea obosite în bibliotecă/sala de curs, cu studenții îmbrăcați în scrub, cu crocs in picioare și stetoscop la gât, pozând în toate pozițiile lângă un teanc de cărți pe care cel mai probabil atunci le văd prima dată (probabil, la fel și pentru biblioteca)?
De asemenea, valabil pentru domnisoarele care vin cu rochii elegante și trebuie să se schimbe, pentru ca mai apoi să pună un halat alb peste și stetoscop (din nou) la gât. Pe bune? În bibliotecă vii cu astfel de ținute si accesorii de obicei, intr-o zi normala?
Când am terminat facultatea, am participat și eu la aceasta abominație fotografică, iar în tot albumul am apărut de maxim 3 ori. Nu lângă cărțile de care mă săturasem în facultate, nu în scrub-ul ăla sintetic și idiot, nu cu mesaje gen “future doctor”. Singura poza pe care am dorit-o, in care am fost singur, a fost stand la masa goală din biblioteca unde mi-am petrecut mare parte din anii de facultate. (Fără halat, fără cărți, fără stetoscop).
Pentru celelalte două poze, eu și restul colegilor cu bun simt, am petrecut 6 ore din ziua aia în fața facultăților pentru ca pitipoancele să își facă toate poze așa cum au vrut.
Again, care e faza? Părea ca măcar în domeniul ăsta, tinerii erau un etalon de eleganță, simplitate și bun gust.
Salutare,
Am si eu o curiozitate pe care as dori sa mi o lamuresc, nu am apucat sa intreb inca la runos sau prin alte parti, doar pareri din auzite de la diversi colegi.
De cand cu noua lege in vigoare vizavi de contractul de garzi la rezidentii mici (1,2 etc), cum se presupune ca ar trebui sa se calculeze plata lor?
De exemplu, un rezident de an 1 pe specialitate chirurgicala care oricum facea 5 garzi pe luna din spirit patriotic decide sa si intocmeasca contract de garzi pentru a fi remunerat pentru ele. Dupa cunostintele voastre sau din proprie experienta, la ce sume ar fi rezonabil sa se astepte si de ce? In linii mari, desigur.
Multumesc!