u/AlexandruFoaie

Înainte să încep lista, trebuie știut că nu există rețete magice prin care câștigi bani stând degeaba. Vrăjelile alea cu „Devino independent financiar în câteva luni” sunt doar povești. Orice venit pasiv presupune o investiție inițială și se construiește în timp. M-am gândit la niște metode de venit pasiv pe care le puteți încerca. Pentru fiecare, am ținut cont de investiția minimă și potențialul lunar. La potențialul lunar, am luat suma de referință 10.000 de lei. Asta înseamnă banii pe care îi poți obține lunar investind suma de 10.000 de lei.

Titlurile de stat sunt metoda prin care statul împrumută bani de la cetățeni pentru a-și finanța bugetul. Odată plătite, statul îți returnează o parte din sumă sub formă de dobândă. Titlurile de stat pot fi cumpărate prin intermediul băncilor partenere sau a Trezorerirei Statului. Depinde de program. În prezent (aprilie – mai), există două programe de titluri de stat: Tezaur și Fidelis, fiecare cu caracteristicile ei.

Programul Tezaur nu are un prag minim de investiție. Poți cumpăra și de un leu. Dobânda este de 6,50% la 1 an, 7,00% la 3 ani și 7,50% la 5 ani. Dobânzile nu sunt impozitate. Titlurile de stat Tezaur pot fi cumpărate de la sediile Trezoreriei, Poștei Române, sau online, prin Ghiseul.ro, sau de către persoanele fizice care sunt înregistrate în SPV.

Programul Fidelis implică o investiție minimă de 5.000 de lei (500 de lei pentru donatorii de sânge) sau 1.000 de euro. Valoarea nominală a unui titlu de stat în programul Fidelis este de 100 de lei, dacă cumperi în lei, sau 100 de euro, dacă cumperi în euro. Practic, pentru început, trebuie să cumperi minimum 50 de titluri în lei sau 10 titluri în euro, ca să acumulezi suma minimă. Dobânzile în lei sunt de 6,60% la 2 ani (7,60% la 2 ani, pentru donatorii de sânge), 7,10% la 4 ani și 7,60% la 6 ani. Pentru euro, dobânzile sunt de 4,25% la 3 ani, 5,25% la 5 ani și 6,40% la 10 ani. Le poți cumpăra prin intermediul băncilor partenere sau al unui broker autorizat BVB.

Cumpărarea titlurilor de stat e cea mai sigură investiție, care presupune cel mai mic efort inițial. Poți investi și un leu, însă ca să simți economisirea, recomand câteva mii de euro, pentru început. La 10.000 de lei investiți, poți obține o dobândă echivalentă cu 50-60 de lei/lună. It’s not much, but it’s honest work. În timp, suma se adună și poți crește investiția.

Dividende BVB. Companiile mari de pe Bursa de Valori București distribuie, la anumite perioade de timp, dividende chiar și de 5-10% din acțiuni. Dividendul este o plată în bani, făcută de companie acționarilor, din profitul obținut. De anul ăsta, impozitul pe dividende a crescut de la 10% la 16%. Suma minimă de investit este între 500 și 1.000 de lei. La 10.000 de lei investiți, cu un randament de divident de 6%, obții 600 de lei brut. Scazi impozitul de 16%, care vine 96 de lei și obții 504 de lei pe an. E o sumă mică, însă prețul acțiunii poate crește pe termen lung. Ca să alegi o companie potrivită pentru investiție, trebuie să urmărești anumite criterii: istoricul de plată a dividendului (cel puțin 5 ani consecutivi), profit constant, sector defensiv (bănci, utilități).

Certificatele de depozit sunt o altă metodă de a obține venit pasiv. Diferența față de conturile clasice de economii este că oferă o dobândă cu 0,3-0,5% mai mare. Adică ai în jur de 5,5-6,5% la 2-3 ani. Suma minimă de investit: 1.000 de lei. Dezavantajul e că au lichiditate redusă, adică nu poți retrage bani înainte de data scadentă, fără să fii penalizat. Mai există depozitele cu dobândă progresivă, de genul 5% în primul an, 5,8% în al doilea, 6,5% în al treilea. La 10.000 de lei investiți, obții cam 550-650 de lei/an. Compară-le și vezi care e cel mai avantajos.

Crowdfunding-ul imobiliar este procesul prin care mai mulți investitori contribuie la comun cu bani, pentru finanțarea unui proiect imobiliar. La final, fiecare primește un procent din chirie echivalent cu investiția sa. În România, sunt mai multe platforme dedicate crowdfunding-ului imobiliar: EstateGuru, Reinvest24, Bulkestate. Ai grijă ca platforma să fie autorizată de ASF-ul din țara respectivă! Dezavantajul metodei ăsteia e că pot întârzia plățile din cauza obstacolelor. Investiția minimă pleacă de la 100-500 de euro. Depinde de proiect. La 10.000 de lei investiți poți face 1.000 de lei pe an.

Vânzarea de produse digitale e o altă metodă de venit pasiv. Există platforme, precum Gumroad, unde se vând tot felul de astfel de produse. Investiția inițială poate fi aproape de zero. Dezavantajul e că metoda asta implică cel mai mare efort raportat la veniturile obținute. Dar, odată recuperată investiția, sky is the limit.  Produsele pot fi extrem de variate: un curs online, template-uri de diverse feluri (CV-uri, rapoarte, prezentări etc.), ebook-uri (ex: cum să fotografiezi cu telefonul?) etc. Gândește-te ce folosești cel mai des sau la ce te pricepi, care crezi că ar interesa pe alții. Dacă lucrezi mult cu AI, poți vinde, de exemplu, prompt-uri. Nu multă lume știe să scrie un prompt bun, mai ales când vine vorba de sarcini complexe. Există pe net multe site-uri de unde poți cumpăra sau vinde prompt-uri pentru diverși AI.

Marketingul afiliat merge atunci când o bază de urmăritori. Funcționează cel mai bine atunci când folosești pe bune produsul pe care îl recomanzi. Poți face între 100 și peste 3.000 de lei/lună. Venitul variază mult. În România, există mai multe platforme de affiliate marketing: Profitshare, 2Performant, CashClub. Despre CashClub puteți afla mai multe detalii pe profilul meu. Este platforma pe care am fondat-o în 2019 și care are, față de celelalte, avantajul că ofertele pot fi cumulate. În prezent avem peste 1.200 de magazine partenere, iar în perioada următoare o să ne extindem în Rep. Moldova și Bulgaria.

Avantajul marketingului afiliat este că n-ai nevoie, teoretic, de nicio investiție inițială. Dacă ești influencer și ai un număr consistent de urmăritori, poate ai investit în echipament video sau în ads. Altfel, n-ai nevoie de o sumă minimă de pornire.

Închirierea activelor presupune oferirea de acces temporar unor bunuri pe care le deții deja. Dacă ai mașină și nu o prea folosești, o poți închiria pe platforme ca Ridesharing.ro sau Getaround. Poți face în jur de 150-400 de lei pe weekend, în funcție de oraș. Dacă ai o cameră tot timpul liberă într-un apartament sau casă, o poți închiria prin Airbnb cu 150 de lei/noapte. Vezi că în unele orașe sau blocuri există restricții legate de închiriere. Verifică reglementările locale înainte. Echipamente precum camera video, drone, scule, biciclete, pot fi închiriate. Verifică ce nu prea folosești și vezi pe net cam ce prețuri de închiriere sunt la ele. Dacă ai un loc de parcare nefolosit, îl poți închiria chiar și cu 200-500 de lei/lună.

Cam astea sunt metodele la care m-am gândit. Dacă mai știți voi alte metode de venit pasiv, băgați!

Bănuiesc că există pasionați de grătare printre voi, așa că mi-am propus să fac un ghid despre tipurile de grătare și avantajele și dezavantajele fiecăruia. Sper să vă placă și să vă fie de folos.

Grătarul pe cărbuni. Ăsta e grătarul clasic, pe care îl știm cu toții. Cel mai mișto lucru la tipul ăsta de grătar e gustul de afumat, pe care îl dă mâncării. Nu e foarte scump și nu depinde de vreo sursă de curent. Având temperatură ridicată de gătire, e foarte potrivit pentru steakuri.

Ca dezavantaje, timpul de pregătire al mâncării e mai lung decât la alte tipuri de grătare (cam 30-45 de minute de la aprindere până când e gata jarul). Un alt dezavantaj e fumul pe care îl face și faptul că se impregnează în haine. Nu se poate folosi în spații închise, deși am văzut oameni care făceau grătar cu cărbuni pe balcon. La final, curățarea lui e jale. Dacă îți place autenticitatea și gustul de fum adevărat și ești genul care nu se grăbește, grătarul ăsta e ce trebe.

Grătarul pe gaz. E bun la gătit rapid, la o temperatură constantă. Durează câteva minute de la aprindere până când poți pune mâncarea. Se curăță mai ușor și e bun dacă gătești des la grătar. Unele astfel de grătare au mai multe arzătoare și poți găti în zone separate. De exemplu, legumele într-o parte, la o temperatură mai scăzută, iar carnea în altă parte, la o temperatură mai mare.

Dezavantajele lui este că are un preț mai mare și mâncarea nu are același gust. Ca să funcționeze, ai nevoie de o sursă de gaz. Deci după ce că e greu de transportat, mai ai nevoie să cari și o butelie cu tine. Însă e bun dacă ești pasionat de barbeque și gătești cam de 2-3 ori pe săptămână.

Grătarul electric. Dacă ai ditai terasa și vrei să-ți chemi odată amicii la o băută la tine acasă, îi poți surprinde cu un grătar făcut pe balcon. E ușor de folosit, se curăță ușor, face foarte puțin fum și are un preț ok. Partea proastă e că temperatura de gătire e mai scăzută decât la grătarele pe cărbuni sau gaz și depind de o sursă de curent. Un alt dezavantaj e că suprafața de gătit e mai mică decât la restul grătarelor. E bun mai ales pentru cei care locuiesc la bloc.

Grătarul pe pelet. Ăsta e grătarul cel mai modern, dar și cel mai scump de pe piață. Avantajul lui e că poți controla temperatura printr-un termostat și că mâncarea are gustul acela de fum pe care îl are de la grătarul pe cărbuni. Poate fi folosit și ca afumătoare sau cuptor. Problema la el e că ai nevoie mereu de peleți și curent electric pentru termostat, deci consumă. Dacă ești mare chef, expert în grătare și te ține buzunarul, genul ăsta de grătar ți se potrivește.

La ce să te uiți atunci când cumperi un grătar?

Suprafața de gătit. Se măsoară în cm pătrați și e cel mai important aspect de avut în vedere. Grătarele sub 1.000 de cm pătrați sunt potrivite pentru 2-4 persoane. Cele între 1.000 și 2.000, pentru 4-6 persoane. Ce e peste, merg la reuniuni mari.

Grila. Asta e grătarul propriu-zis. Cel mai rezistent și ușor de întreținut e oțelul inoxidabil. Fonta distribuie și reține căldura mai bine, însă e mai greu de întreținut, pentru că trebuie unsă periodic. Mai e varianta din oțel cromat, care e ok, dar în timp se poate deteriora.

Corpul grătarului. Aici e recomandat oțelul inoxidabil de calitate (304 sau 430). O variantă mai ieftină e oțelul zincat sau emailat, care e ok și ăsta, chit că e mai ieftin. Mai e varianta din plastic și metal, care nu e recomandată. Plasticul se poate topi la temperaturi mari.

Temperatura. Trebuie să fie de minimum 250 de grade. Steakurile cer și 300 de grade pentru a căpăta crusta aia șmecheră. E bine să alegi un grătar cu termometru integrat, mai ales la alea pe gaz și peleți. La grătarul pe gaz e bine să ai măcar 2 arzătoare. Ca să se mențină mai bine temperatura de gătit, poți alege un grătar cu capac.

Fumul. Grătarele pe cărbuni, care fac fum în draci, e bine să aibă găuri de ventilație, atât la bază, cât și la capac. Dacă alegi un grătar pe gaz, vezi să aibă deflectoare și plăci de distribuție a căldurii. Așa protejezi și arzătoarele.

Curățarea. Grătarul trebuie curățat după fiecare folosire. Ca să nu fie un chin, alege un grătar cu tavă colectoare de grăsime, grilă demontabilă, acces ușor la interiorul cuptorului. Fiecare grătar se curăță mai greu sau mai ușor, în funcție de materialul din care e făcut. Oțelul inoxidabil e mai ușor de curățat decât fonta, care e un material poros.

Cam atât despre grătare. Dacă v-a plăcut postarea, vă invit să-mi dați follow.

Lista nu cuprinde toate metodele de economisire, ci doar pe cele mai importante, cred eu. Sper să vă fie de folos.

Prima metodă este să renunți la abonamentele pe care nu le mai folosești. Am un prieten care s-a abonat acum ceva ani la HBO doar ca să se uite la Game of Thrones. În rest, nu se uita la nimic. A ținut abonamentul ăla mult timp după ce s-a încheiat serialul. Discutând la un moment dat cu el despre filme, am vorbit și despre platformele de streaming. Atunci și-a dat seama că încă era abonat la HBO, deși nu îl mai folosea. L-am întrebat de ce nu renunță și mi-a spus că 20 de lei (sau cât o fi fost atunci) nu e o sumă. Da, dar 20 de acolo, 30 de lei de acolo, se adună.

Vedeți ce abonamente aveți și pe care nu le mai folosiți, sau pe care le folosiți rar. Am făcut o listă cu posibile abonamente:

• Netflix, HBO Max, Disney+, Apple TV+
• Spotify, Apple Music, YouTube Premium
• Adobe Creative Cloud, Microsoft 365
• Aplicații de fitness sau meditație (Calm, Headspace, aplicații de sport)
• Antivirus, VPN, cloud storage
• Reviste sau ziare digitale
• Aplicații de dating
• Abonamente de gaming (PlayStation Plus, Xbox Game Pass)

Dacă ai abonamente la mai multe platforme de streaming, le poți împărți cu cineva. Unele permit să bagi mai mulți utilizatori. Dacă nu poți, alternează-le: o lună la una, o lună la alta etc. Dacă ai, de exemplu, două abonamente pe care nu le mai folosești, poți economisi chiar și 100 de lei pe lună.

Verifică dacă ai accesat siteuri de la care ai cumpărat ceva și care apoi te-au abonat fără să știi. Verifică-ți extrasul de cont din ultimele trei lunii și vezi dacă ai vreo tranzacție dubioasă. În Google Play sau App Store, vezi ce abonamente ai și scoate-le pe alea pe care nu le mai folosești.

A doua metodă este să reduci comenzile de mâncare. O comandă prin Glovo, Bolt sau Wolt a ajuns să coste cel puțin 80 de lei, cu tot cu taxe și tips. Dacă comanzi, să zicem, de 3 ori pe săptămână, ajungi la 1000 de lei pe lună. Poți încerca să mai reduci din comenzi și să începi să-ți gătești acasă. Așa poți să economisești chiar și 300 de lei pe lună. De exemplu, în weekend poți să-ți faci o ciorbă, din care să mănânci câteva zile.

Poți face o listă de cumpărături, de care să te ții atunci când mergi la supermarket. De multe ori ni se întâmplă să ne întoarcem acasă cu tot felul de rahaturi inutile. Cel mai bine e să-ți faci o listă înainte să pleci și să iei doar ce e pe listă. Poți descărca aplicația magazinului ca să ai niște reduceri în plus. Nu e cine știe ce, dar, pe termen lung, poți economisi chiar și 1000 de lei pe an.

Unele magazine mari (dacă nu toate) au produse marcă proprie, a căror calitate nu diferă foarte mult de calitatea produselor mainstream. Nu vorbim de produse de lux, ci de cele de calitate medie. Diferența e că în alea de tip marcă proprie nu e inclus costul de marketing, pentru că nu-l au. De-aia sunt cu 20-40% mai ieftine. Te poți orienta spre produsele astea data viitoare când te mai duci la magazin.

A treia metodă este să combini deplasarea cu mașina cu transportul în comun. De exemplu, dacă lucrezi în București, iar tu locuiești în afara lui, n-ai altă metodă decât să vii cu mașina. În situația asta o poți lăsa într-o parcare de tip park & ride, aflată de obicei la periferia orașului, și de acolo să iei metroul. Plătești mai puțin decât dacă ai veni cu mașina la muncă, având în vedere costul benzinei și aglomerația. De asemenea, compară prețurile la RCA și vezi care ți se pare cea mai bună. Poate ce plătești acum e foarte scump.

Dacă ai colegi care locuiesc lângă tine, iar unul dintre voi are mașină cu 5 locuri, vă puteți combina la transport și să împărțiți costul combustibilului. Poți economisi 50-100 de lei în felul ăsta.

A patra metodă este reduci cumpărăturile impulsive. E cunoscut experimentul celor 48h. Adică dacă ai pus ceva în coș și aștepți 48h până la finalizarea comenzii, 70-80% din dorințele impulsive dispar. Aici o soluție e să dezactivezi notificările push ale aplicațiilor de shopping, care cauzează FOMO și te activează să cumperi ca să nu pierzi oferta.

Înainte să cumperi haine noi, vezi dacă nu cumva ai în dulap haine pe care nu le-ai purtat până atunci sau pe care le-ai purtat foarte rar. Poți chiar începe să vinzi din hainele pe care le-ai cumpărat și pe care nu le-ai purtat mai deloc. Acum există multe platforme unde poți vinde hainele deja cumpărate. Poți lua chiar și câteva sute de lei pe ele.

De asemenea, poți folosi platforme de cashback, ca să obții bani înapoi la fiecare cumpărătură, pe care să-i folosești apoi cum vrei. CashClub e o astfel de platformă. Găsești mai multe detalii despre ea pe profilul meu.

A cincea metodă este să reduci costul utilităților. Aici ai mai multe trucuri. Înlocuiește toate becurile din casă cu becuri LED, care consumă mult mai puțin. Am fost în vizită la prieteni de familie, în casa cărora televizorul merge non-stop. Televizoarele noi au display-uri mari și tot felul de funcții care consumă curent, ca de exemplu, adaptabilitatea culorilor. Decât să dai drumul la TV și să nu te uiți, mai bine îl închizi. Oricum nu prea mai ai ce vedea în ziua de azi. Pe termen lung se simte diferența.

Încearcă să reduci băile și să optezi pentru dușuri scurte. Înlocuiește para de duș clasică cu una cu mai multe tipuri de jet, ca să folosești mai puțină apă, păstrând senzația de presiune. Folosește aeratoare la chiuvetele cele mai folosite, cum e cea de la bucătărie.

Pachetele de abonamente, cum sunt cele la TV+internet+telefon sunt mai ieftine decât cele individuale. Vezi dacă nu cumva poți ieși mai ieftin dacă alegi un singur furnizor pentru toate trei. La fel, dacă ți se pare că plătești prea mult, sună la ei și spune-le că vrei să te muți la un alt furnizor. Mulți furnizori au oferte de retenție și îți pot face o ofertă de abonament cu 20-50 de lei mai ieftină decât cea pe care o ai.

A șasea metodă este să reduci ieșirile la restaurant și să le înlocuiești cu meniurile din localurile zonelor de birouri. Un meniu la aceste localuri costă în jur de 30-40 de lei, față de 70-100 de lei, cât costă un meniu la restaurant. Dacă ai obiceiul să îți cumperi cafea de la cafenea în fiecare zi, ajungi să dai cel puțin 300 de lei pe lună. Dacă îți faci cafea acasă, sau și mai bine, la birou, ca să bei pe banii firmei, poți economisi câteva sute de lei.

Cam astea sunt metodele pe care eu le-am găsit. Voi ce alte metode mai folosiți, care să nu implice să faci foamea? :))))

Platforma se numește CashClub și am lansat-o în 2019. Prin intermediul ei, cumpărătorii primesc un procent din prețul produsului înapoi, pe care îl pot depozita după aceea într-un cont bancar. Ideea a apărut în momentul în care am observat că din ce în ce mai mulți români folosesc internetul ca să facă cumpărături.

Potrivit unui raport al Institutului Național de Statistică, publicat în 2025, 74,3% dintre românii între 16-74 de ani au cumpărat produse sau servicii online (pag. 31). Conform datelor Eurostat, în 2020, 25% dintre românii cu vârsta cuprinsă între 16 și 74 de ani, care au utilizat internetul în ultimele 12 luni, au făcut cel puțin o cumpărătură online în ultimele 3 luni. În următorii ani, procentul a crescut:

An	Procent	Creștere
2021	26%	1%
2022	29%	3%
2023	32%	3%
2024	36%	4%
2025	42%	6%

În ultimii ani, platformele de casback au devenit din ce în ce mai populare, din mai multe motive. În primul rând, crescând numărul utilizatorilor de internet, a crescut și ponderea celor care fac cumpărături online și care vânează reduceri. România a cunoscut printre cele mai mari rate de creștere a procentului de gospodării conectate la internet din UE, aungând, în 2025, la un procent de 89,1%, potrivit Institutului Național de Statistică (pag. 8). În al doilea rând, cashback-ul poate fi cumulat cu alte reduceri. În al treilea rând, cumpărătorul vede în contul său bani concreți, spre deosebire de puncte de loialitate, care au valoare abstractă.

Anul acesta vizez să extind serviciul în Republica Moldova.